FIZIOLOGIE
PROGRAMA
ANALITICA A CURSULUI SI A LUCRARILOR PRACTICE
(3 semestre, curs 144 ore, lucrari practice 128 ore)
Curs
• Introducere în fiziologie
- Obiectul fiziologiei ca stiinta a logicii vietii cu caracter integrativ.
- Fiziologia ca stiinta experimentala si clinica : rolul experimentului ;
rolul observatiei clinice.
- Fiziologia româneasca: contributii, perspective.
- Metode moderne de cercetare si explorare functionala.
• Homeostazia principalelor compartimente hidrice
- Apa extracelulara, intracelulara, transcelulara : volume ; subcompartimente
; presiuni hidrostatice, osmotice, coloid-osmotice ; principii de determinare.
- Conceptul de "Mediu Intern" cu compoztie constanta ( Claude Bernard,
"Introducere In Studiul Medicinei Experimentale", Paris, 1865 ).
- Echilibrul hidric electrolitic si osmotic: volemia constanta, izoionia,
iyotonia; schimburile hidro-electrolitice între compartimentele hidrice;
echilibrul aport/ eliminare.
- Posibilitatile si limitele homeostaziei ; cauze de dezechilibru: deshidratarile
hipo-,izo, hipertonice; hiperhidratarile hipo-, izo, hipertonice.
•
Fiziologia tractului alimentar
- Caractere generale ale functiilor secretoare si motoare: conditii optime
de activitate pentru enzimele digestive;mecanisme nervoase de reglare; rolul
SNV extrinsec ; rolul plexurilor intramurale; sistemul endocrin difuz al tractului
digestiv (sistemul APUD); mecanisme generale de transport trans- epitelial
utilizate în absorbtie; functia motorie a musculaturii netede; reflexul
mienteric; rolul mediatiri NANC
- Secretia salivara: mecanisme de producere si compozitie; roluri digestive
si extra-digestive; reglare.
- Secretia gastrica: mecanisme de producere si compozitie; roluri; reglare;
investigare experimentala si explorare functionala clinica (importanta testelor
dinamice); modele naturale clinice de hipo- si hipersecretie gastrica.
- Secretia exocrina a pancreasului: mecanisme de producere, compozitie; roluri;
reglare; mecanismele defensei autolitice (semnificatia clinica).
- Secretia biliara: mecanisme de producere, compozitie; bila hepatica/ bila
veziculara (comparatie); rolul si semnificatia principalelor componente; acizii
biliari. (importanta raportului lor cu colesterolul si lecitina); pigmentii
biliari (repartitia lor normala în sânge, scaun, urina); reglare
( factori coleretici si anti- coleretici); principii de explorare functionala;
icterul ca model de dereglare.
- Secretia mucoasei intestinului subtire : mecanisme secretoare, compozitie;
roluri în digestie; avantajele cuplarii ultimei faze a digestiei cu
începutul absorbtiei; reglare ; principii de explorare functionala.
- Secretia în intestinul gros: mecanisme secretoare, compozitie ; roluri
; flora saprofita echilibrata; reglare.
- Absorbtia: intestinul subtire ca sediu preferential; specializari morfo-functionlae;
celelalte sedii ale absorbtiei; mecanisme de transport pentru produsii finali
de digestie; absorbtia monozaharidelor; absorbtia aminoacizilor; absorbtia
acizilor grasi; absorbtia vitaminelor; absorbtia apei si a electrolitilor;
principii de explorare functionala; mal absorbtia
- Functia motorie a tractului alimentar: masticatia si deglutitia: mecanisme,
etape, reglare; functia de depozit, amestec si evacuare a stomacului; disfunctii
motorii în etajul superior al tractului alimentar; motilitatea cailor
biliare; motilitatea intestinului subtire; motilitatea intestinului gros;
mecanisme generale si locale de reglare neuro-humorala; disfunctii motorii
intestinale si biliare.
• Fiziologia metabolismului energetic ; bilantul energetic
echilibrat
- Cheltuielile de energie: cheltuieli fixe; metabolismul bazal; cheltuieli
energetice variabile; principii de determinare.
- Echilibrul foame-satietate si comportamentul alimentar.
- Valoarea energetica a principiilor alimentare (ratia alimentara) : criterii
cantitative ; criterii calitative ; consecintele unei ratii alimentare neadecvate.
- Termoreglarea : mecanisme de termodispersie si termogeneza ; rolul termostatului
hipotalamic ; variatii fiziologice ; termoreglarea la nou nascut ; limitele
echilibrului ; adaptarea si aclimatizarea la valori extreme de temperatura
ambianta ; depasirea limitelor homeostaziei. (febra, hipertermia exogena,
hipotermia).
• Fiziologia glandelor endocrine
- Introducere în fiziologia endocrina. Hormonii: clasificare; mecanisme
generale de sinteza, secretie, activare, inactivare, excretie; interactiune
cu receptorii membranari si intracelulari; mecanisme generale de reglare;
definitia clasica si revizuirea actuala; traductorii neuro-endocrini; opioidele;
bioritmurile. Scoala româna de Endocrinologie.
- Glanda hipofiza si relatiile hipotalamo-hipofizare. Lobul anterior al hipofizei:
sistemul port (Gr. Popa si U. Fielding); neuro-hormonii hipotalamici ( releasing/inhibiting).
Hormonii hipofizei anterioare: sinteza, secretie, forme circulante; interactiune
cu receptorii; rol fiziologic; reglare. Tractul hipotalamo-hipofizar si hipofiza
posterioara. ADH, oxitocina: sinteza, secretie, forme circulante; interactiune
cu receptorii; rol fiziologic; reglare. Principii de investigare. Modele experimentale
si clinice.
- Fiziologia glandei tiroide. Hormonii tiroidieni ; sinteza, secretie, forme
circulante ; interactiune cu receptorii ; rol fiziologic ; reglare. Principii
de investigare. Hipo- si hipertiroidismul.
- Reglarea endocrina a echilibrului fosfo-calcic. (eFC). Definitia echilibrului.
Componentele : aportul, formele circulante, stocare (structura functionala
a osului), excretia. Rolul PTH : sinteza, secretie,forme circulante ; interactiune
cu receptorii; rol fiziologic; reglare. Rolul calcitoninei: sinteza, secretie,
forme circulante; interactiune cu receptorii; rol fiziologic; reglare. Vitamina
D ca hormon (I, 24, dihidroxi-cholecalciferolul). Explorarea functtionala
a eFC. Modele clinice ale dezechilibrului FC.
– Glanda supra renala. Medulosuprarenala (MSR). Catecholaminele: sinteza,
secretie, forme circulante; interactiune cu receptorii; rol fiziologic; reglare.
Alti hormoni MSR. Integrarea MSR în sistemul simpato-adrenal; reactia
de “alarma “ (W. Cannon). Feocromocitomul. Corticosuprarenala
(CSR). Organizare morfo-functionala. Biosinteza generala a hormonilor. Glucocorticoizii:
sinteza, secretie, forme circulante; interactiune cu receptorii; rol fiziologic;
reglare; reactia de stress; avantaje si precautii in utilizarea terapeutica.
Mineralocorticoizii; sinteza, secretie, forme circulante; interactiune cu
receptorii; rol fiziologic; reglare. Sexosteroizii CSR. Principii de investigare
clinica. Modele clinice de deficit si exces functional al CSR.
– Pancreasul endocrin. Organizarea functionala a insuleleor Langerhans.
Insulina: istoricul descoperirii; sinteza, secretie, forme circulante; interactiune
cu receptorii; rol fiziologic; reglare; deficitul si excesul de insulina;
semnificatie clinica; modele experimentale. Glucagonul: sinteza, secretie,
forme circulante interactiune cu receptorii; rol fiziologic; reglare. Alti
hormoni pancreatici (somatostatina, polipeptidul pancreatic). Concluzii cu
privire la hemostazia glicemica. sinteza, secretie, forme circulante; interactiune
cu receptorii; rol fiziologic; reglare; Explorare functionala.
– Functia endocrina a gonadelor. Scurta prezentare a celor patru programe
de diferentiere sexuala: sex cromozomial; sex gonadal; sex fenotipic; sex
comportamental.
– Testicolul. Structura functionala Hormonii steroizi si peptidici:
sinteza, secretie, forme circulante; interactiune cu receptorii; rol fiziologic;
reglare.Pubertatea si andropauza. Explorare functionala. Deficitul si excesul
de hormoni testiculari.
– Ovarul. Structura functionala. Activitate clinica la femeia adulta
în afara sarcinii; ciclul ovarian; ciclul uterin si menstrual; coordonarea
hipotalamo-hipofizara: importanta secretiei pulsatile de Gn-RH. Esteogenii,
progesteronul si hormonii peptidici: sinteza, secretie, forme circulante;
interactiune cu receptorii; rol fiziologic; reglare. Variatii fiziologice
ale secretiei: copilaria si pubertatea; sarcina si functia endocrina a placentei;
menopauza. Explorare functionala. Disfunctii.
– Glanda pineala. Hormonii indolici si peptidici: sinteza, secretie,
forme circulante; interactiune cu receptorii; rol fiziologic; reglare. Rolul
de “ceasornic” endocrin. Realizari românesti în pinealogie.
• Sângele
– Functiile sângelui-enumerare pe scurt, comentarii. Hematocritul.
Volemia; sângele circulant si stagnant. Mecanismele trecerii in rezerva
si ale mobilizarii sângelui. Variatiile volemiei. Reglarea volemiei.
– Compozitii si proprietatile fizico-chimice ale sângelui (culoare,
densitate, vâscozitate, presiune osmotica). Variatii. Osmoreglare.
– Functia de mentinere a echilibrului acido-bazic. Mecanisme fizico-chimice.
Mecanisme biologice. Reglarea PH-ului intracelular. Particularitati ale echilibrului
acido-bazic în SNC. Parametrii echilibrului acido-bazic. Deficitul anionic.
Dezordini acido-bazice, simple si complexe. Acidozele si alcalozele.
– Functia de transport a gazelor respiratorii. Eritrocitele. Transportul
O2 si CO2.
– Functia de aparare specifica. Imunofiziologia. Limfocitele.
– Functia de aparare nespecifica celulara. Leucocitele.
– Functia de mentinere a echilibrului fluido-coagulant. Hemostaza. Fibrinoliza.
Aplicatii terapeutice ale sângelui. Transfuzia. Grupele sanguine.
• Respiratia
- Ventilatia pulmonara. Volume si capacitati pulmonare. Mecanica ventilatiei.
Complianta. Bucla flux-volum. Distributia ventilatiei.
- Perfuzia pulmonara. Raportul V/ Q. Difuziunea alveolo-capilra.
- Reglarea neuro-umorala a respiratiei. Reflexe respiratori. Rolul chemoreceptorilor
periferici si centrali.
• Aparatul cardio-vascular
- Fiziologia inimii. Muschiul cardiac. Inotropismul.
- Factorii ce-l determina. Pompa cardiaca. Ciclul cardiac. Manifestari periferice
ale activitatii inimii. Fonocardiograma.
- Sistemul excito-conductor al inimii. Excitabilitatea. Automatismul. Conductibilitatea.
Particularitati. Factori ce le influenteaza.
- Electrocardiograma. Derivatiile standard. Derivatiile bipolare si unipolare.
Derivatiile precordiale. Derivatiile ortogonale (frank). Vectorcardiografia.
- ECG (II). Analiza unei electrocardiograme normale. Electrocardiograma în
tulburarile de ritm,de conducere, în hipertrofii ale cavitatilor si
în tulburari de irigatie coronariana.
- Performanta cardiaca. Factorii ce o determina. Parametrii sistolici si diastolici
ai performantei.
- Reglarea performantei cardiace prin mecanisme intrinseci si extrinseci.
Insuficienta cardiaca.
- Hemodinamica. Marea si mica circulatie. Legile fizice care guverneaza circulatia.
Circulatia arteriala. Factorii determinanti.
- Microcirculatia. Particularitati regionale. Reglare.
- Circulatia venoasa. Presiunea venoasa centrala. Mecanismul întoarcerii
venoase.
- Reglarea neuro-umorala a circulatiei sângelui. Hemodinamica regionala
(coronariana, cerebrala, cutanata, hepatica, pulmonara, renala).
• Excretia renala
- Functiile rinichiului. Mecanismele formarii urinii. Ultrafiltrarea. Principiul
clearance. Feed- back-ul tubulo-glomerular.
- Fiziologia tubului urinifer. Reabsorbtie. Secretie. Mecanisme de economisire.
- Mecanisme de epurare renala. Excretia catabolotilor azotati. Mecanismul
de dilutie si concentratie.
- Diureza. Reglarea functiei renale. Mictiunea.
• Sistemul muscular
- Muschiul striat scheletic. Secusa. Tetanosul. Relatii forta-lungime. Relatii
forta-viteza. Caldura musculara. Contractiile izometrice si izotonice. Culturismul.
Oboseala si febra musculara. Unitatea motorie. Transmiterea neuro-musculara.
• Fiziologia sistemului nervos si a organelor de simt
- Fiziologia generala a S.N. proprietatile neuronului. Transmiterea neuro-neuronala
si neuro- musculara. Neurotransmitatorii.
- Controlul nervos al activitatii motorii somatice. Reglajul tonusului si
al posturii. Controlul motor automat. Echilibrul. Controlul motor voluntar.
Dexteritati motori.
- Fiziologia sistemului nervos vegetativ. Hipotalamusul. Integrarea functiilor
cardinale. Termoreglarea.
- Activitatea nervoasa superioara veghea si somnul. Învatarea
- Memoria. Reflexele conditionate. Activitati specifice omului. Constiinta.
- Creativitatea. Credinta.
- Fiziologia vederii. Procesele functionale de la nivelul ochiului.
- Fiziologia auzului. Procesele functionale de la nivelul urechii externe,
medii si interne. Gustul. Mirosul. Exteroceptia.
Lucrari practice
- Compartimentele
apei din organism. Metode de determinare.
- Saliva : metode de recoltare ; punerea în evidenta a : calciului,
fosforului, sulfocianatului de potasiu ; functia excretorie a salivei (excretia
iodului) ; actiunea amilazei salivare asupra amidonului
- Endoscopia – metoda de explorare a tubului digestiv ; sucul gastric
: metode de recoltare ; dozarea acidului clorhidric în sucul gastric
; evidentierea acidului clorhidric liber în sucul gastric.
- Sucul gastric : punerea în evidendenta a produsilor de digestie gastrica
(actiunea enzimatica
asupra proteinelor) ; activitatea clorhidropeptica a sucului gastric ; actiunea
labfermentului asupra proteinelor din lapte ; evidentierea acidului lactic
în sucul gastric.
- Explorarea functiei biliare. Rolul sarurilor biliare : a) emulsionarea lipidelor
; b) solubilizarea colesterolului ; reactii de recunoastere a pigmentilor
biliari: Gmelin, Rosenbach, albastru de metilen.
- Sucul pancreatic : metode de recoltare ; dozarea amilazei pancreatice în
urina.
- Explorarea motilitatii digestive. Explorarea radiologica a motilitatii a
tubului digestiv; controlul umoral al motilitatii gastrointestinale (baia
de organ).
- Explorarea radiologica a hipofizei; Explorarea efectului melanocitostimulator
al excesului de ACTH la broasca; teste de sarcina; explorarea rolului ADH
în echilibrul hidric.
- Explorarea efectelor periferice ale hormonilor tiroidieni- metabolismul
bazal.
- Explorarea efectelor periferice ale hormonilor tiroidieni- reflexograma
achileana; explorarea functionala si morfologica a tioroidei: scintigrama
tiroidiana, iodocaptarea tiroidiana, echografia tiroidiana.
- Explorarea echilibrului fosfocalcic cu rol în excitabilitatea neuor-musculara
: a) semnele clinice ale hiperexcitabilitatii neuro-musculare : Chwostek,
Weiss, Trousseau ; b) reobaza si cronaxia- parametrii ai excitabilitatii neuro-musculare
; c) electromiograma în diagnosticul tetaniei si al spasmofiliei.
- Explorarea secretiei de insulina prin : a) proba simpla a hiperglicemiei
provocate ; b) proba hiperglicemiei provocate si dozarea radioimunologica
a insulinei (RIA) = insulinemie.
- Spinalizarea broastei. Descoperirea si studiul cordului de broasca in situ.
Efectul temperaturii a supra frecventei cardiace. Punerea in evidenta a centrilor
de automatism pe cordul de broasca.
- Legea inimii (Frank-Starling).
- Influenta ionilor si a mediatorilor pe cordul de broasca izolat pe canula
Straub.
- Influenta nervului vag asupra cordului de broasca.
- Cardiografia directa.
- Manifestari ale ciclului cardiac.
- Apexocardiograma. Carotidograma. Jugulograma.
- Manifestari ale ciclului cardiac. Zgomotele cardiace. Fonocardiograma EKG.
- Timpii sistolici.
- Explorarea functiei respiratorii. Determinarea volumelor pulmonare. Determinarea
debitelor ventilatorii . VEMS.
- Gazele respiratorii. Dozarea oxigenului si a bioxidului de carbon in aerul
expirat si alveolar (aparatul Orsat).
- Tensiunea arteriala. Probe. Clinostatism; Ortostatism; Efort; Test presor
la rece. EKG de efort. Studiul prin metode clinice al presiunii venoase centrale.
Capilaroscopia.
- Numaratoarea de hematii. Determinarea hematocritului. Indici eritrocitari.
- Studiul hemoglobinei. Dozarea hemoglobinei. Spectroscopia hemoglobinei.
Cristalele Teichman.
- Numaratoarea de leucocite. Formula leucocitara.
- Hemoliza VSH.
- Grupele sanguine, sistemul AOB, sistemul Rh.
- Proprietatile sângelui.
- Explorarea hemostazei. Timpul de sângerare. Testul fragilitatii capilare.
Numaratoarea de trombocite. Timpul de coagulare. Timpul Quick.
- Explorarea functiei renale. Proprietatile fizice ale urinei. Proba de dilutie
si concentratie.
- Clearance de uree si creatinina.
- Studiul echilibrului acido-bazic. Seminar din sânge.
- Secusa si tetanosul muschiului striat. Dependenta travaliului muschiului
scheletic de sarcina la care este supus. Curba oboselii.
- Laba galvanoscopica. Legile iradierii reflexelor medulare. Analiza arcului
reflex.
- EEG, EMG. Explorarea analizatorului optic si acustico-vestibular